Vama Medievala Bran, important pol economic in Evul Mediu

     Casa Vamii, monument istoric si de arta situat la poalele castelului in partea de sud langa drumul Brasov - Campulung, este o constructie realizata in mai multe etape, din zidarie de piatra, caramida si paianta, cu bolti de caramida si plansee de lemn mascate cu tencuiala, cu sarpanta de lemn acoperita cu tigla solzi ascutita. Casa vamii este un complex arhitectural compus din mai multe cladiri: un pavilion central cu subsol partial, parter si etaj (format din doua corpuri unite printr-o pasarela) si trei corpuri anexe unite cu ziduri de piatra si caramida. La sfarsitul secolului al XIX-lea, cladirile vamii si cetatea trec in administratia Ocolului Silvic pana la data de 1 decembrie 1920, cand, odata cu daruirea castelului de autoritatile orasului Brasov, cladirile vamii intra in proprietatea Reginei Maria, marindu-se cu unele anexe si cu un nou nivel. Din informatiile d-lui Soare Constantin, “castelan” al familiei regale, care a locuit cu familia in pavilionul central al casei, in camerele de la mansarda, aflam ca inainte de venirea Reginei Maria, cladirea vamii avea doar parter prevazut cu "un pod cum au surile", fiind locuita de padurari care aveau "diferite lucruri si seminte de pomi", printre ei numarandu-se si " un inginer Albrich de la Brasov", care "a lucrat in mai multe randuri pentru Majestatea Sa Regina, la aranjarea padurilor de la Castelul Bran".

     Lucrarile de restaurare si amenajare au fost conduse de acelasi arhitect sef al Casei Regale, Karel Liman, care a lucrat la restaurarea castelului, modificarile fiind facute in maniera asemanatoare celor din castel, utilizandu-se tehnica de constructie “fachwerk”, in care lemnul este element de constructie dar si element decorativ. Imaginile de epoca confirma modificarile arhitecturale prin mansardarea podului, cu aparitia unor elemente de arhitectura in stil neobaroc. Dupa 1929, col. Eugen Zwiedinek, aghiotantul Reginei Maria, a fost "insarcinat cu directia lucrarilor din Bran", prilej cu care estimeaza la 250 000 lei, suma necesara pentru cheltuielile pe anul 1929 privind continuarea lucrarilor de la "Casa Suitei - o casa completa cu 6 camere". Lucrarile de amenajare au prevazut Casa Vamii cu instalatie de apa curenta obtinuta prin captarea unor izvoare din masivul Magura. Iluminatul electric s-a introdus in 1932, odata cu punerea in functiune a microcentralei de pe raul Turcu care asigura curentul electric pentru castel, dar si pentru o serie de gospodarii din vecinatatea castelului al caror numar se ridica in luna ianuarie 1944 la 96 de abonati. Din memoriile Principesei Ileana aflam ca pe vremea Reginei Maria "toata cladirea aceasta fusese cartierul general pentru cei cu care lucra - aghiotantul, secretarul, ofiterul de posta - si care veneau cu ea peste tot. De asemenea erau aranjate in ea camere de oaspeti pentru cei care nu ii erau prieteni intimi, dar carora dorea sa le ofere o vacanta la munte, in aer proaspat."

     Intre 1 ianuarie - 20 mai 1930 se inregistreaza "lucrari noi" la locuinta castelanului: casa administratiei, cand se termina o soba cu placi de teracota vechi, 4 ferestre duble, se pun sipci la dusumele, se izoleaza peretii, iar masina de gatit se repara si se spoieste, lucrari executate de catre Josef Schnell, maistru zidar la Castelul Bran, precum si lucrari la legatura directa a instalatiei de apa cu hidrantul de siguranta in curtea cladirilor de administratie. in aceeasi perioada se inregistreaza o serie de cheltuieli pentru lucrari de intretinere, executate tot de Josef Schnell, la locuintele suitei, cand se repara 17 m2 dusumele cu scanduri noi, se scoate pamantul ud si se inlocuieste cu piatra si pietris uscat, se tencuiesc peretii cu ciment, se vopsesc cu alb 51 m2 usi si ferestre, se vopsesc si se dau cu ceara 170 m2 dusumele, se repara trei ferestre, se pune geam si se monteaza trei zavoare de fier la portile garajelor, iar in iulie 1930 se monteaza o usa la “dl. colonel” - intrare la suita si se modifica postamentul de la "aqvarium", denumire folosita pentru bazinul decorativ, de apa, din curtea castelului dar si pentru cel din fata casei de baie din incinta vamii. La 1 aprilie 1941 personalul "Administratiei Bunurilor A.S.I. Arhiducesa Ileana" inregistra pe dl. general Zwiedinek, mandatar, si alte trei persoane pentru administratie, o lista cu alti 14 oameni "in serviciu activ" la Mosia Poeni, iar pentru Castelul Bran urmatoarele 7 persoane: Soare Constantin, castelan, Schabel Gheorghe, administrator, Toanci A., vizitiu, Reit Veta, femeie in casa, Mocan Nicolae, gradinar, Iorgu Veta, lucratoare, Nan Maria, lucratoare, unii dintre ei locuind in Casa Vamii. Din 1942 administrator al Castelului Bran este Carol Gutmann, prilej cu care au loc o serie de lucrari noi, pentru amenajarea locuintei administratorului, probabil in Casa Vamii. Din 1944, cladirea vamii urma sa devina casa familiei Principesei Ileana, pentru urmatorii patru ani, "cu exceptia unor scurte perioade in timpul verii", cand isi puteau permite sa locuiasca la castel. Din 1948, familia princiara a fost nevoita sa plece in exil, proprietatea urmand sa intre in patrimoniul statului.

     In luna aprilie 1944 s-au inregistrat o serie de "cheltuieli facute cu aranjarea apartamentelor de jos (Casa Vamii) ca locuinta pentru Casa Domnitei Ileana", fiind executate lucrari de tamplarie si vopsitorie de catre M. Rucareanu, lucrari la instalatia electrica care au fost facute de Ion Fanaru, cele de la instalatia de apa la baie si canal de firma Fabricius din Brasov. Cu acest prilej s-a montat si o soba de teracota Schmidt si s-au curatat alte trei de catre Gheorghe Stefan. O descriere a cladirii vamii o intalnim tot in memoriile Printesei Ileana: " in primavara anului 1944, pentru ca vremea era inca rece, i-am dus pe copiii mai mici intr-o cladire placuta, la picioarele dealului pe care se inalta castelul. Aceasta cladire adapostise la vremea ei vama, pentru ca Branul se gasea pe fosta frontiera dintre Romania si Transilvania. Erau de fapt doua case cu etaj, unite printr-o pasarela larga, pe care noi o foloseam ca sufragerie. Peretii erau grosi, tavanul jos, iar podelele erau facute din scanduri late si inchise la culoare. Tot interiorul era vopsit in alb, ca mai in toate casele romanesti. La ferestre erau ghivece cu condurul doamnei si in general era un loc foarte agreabil pentru ceea ce credeam noi atunci ca va fi o locuinta temporara. La fiecare capat, aceasta casa cu doua corpuri se continua cu ziduri inalte. La un capat acestea formau o curte ca de ferma, in care tineam niste pui, gaste si animalele copiilor - iepuri, inclusiv un iepure alb de Angora si un pui de cerb orfan. La celalalt capat, intre zidurile inalte, erau adapostite un garaj si camera de garda, caci, cum se obisnuieste la orice resedinta regala, aveam o mica garda cu noi intotdeauna si cate o santinela la fiecare poarta."

     Inventarele de epoca mentioneza ca interioarele cuprindeau piese de provenienta diferita, cele mai multe obiecte disparand dupa 1948 si doar o mica parte pastrandu-se in colectia muzeului. De la dl. Constantin Soare aflam ca mobilierul "rococo" se afla la vama in "prima camera", iar conform inventarului din 1938 piesele neorococo, erau mentionate in odaia 1 (magazie). in 1948, cele mai multe piese ale acestei garnituri se gaseau depozitate in Casa Mare (Colonia A.C.F.), in Casa Vamii ramanand comoda si masa cu placa de cristal, mutata in camera de toaleta. Tablourile preferate, care decorau aceste interioare, erau indeosebi cele cu teme marine sau portretele de familie, unele dintre ele pastrandu-se si astazi in colectia muzeului: pictura in ulei " Printesa Elisabeta" de Lucasievici din dormitorul copiilor, din camera lui Stefan doua lucrari de Dimitrie Stiubei cu subiecte marine "vas cu panze pe mare furtunoasa", "mare agitata si pescarusi zburand", o pictura de Lucasievici "Ileana langa soba" si o lucrare de C. Constantinescu reprezentand un "colt de mare cu trei barci", din sufragerie "Printesa Alexandra" de Lucasievici, lucrare pictata in anul 1945 si un peisaj din Balcic de C. Constantinescu. Pictura " Calaret cu steag rosu" semnata de Rouband in 1892 se afla in camera Principesei Ileana. in camerele domnului colonel erau preferate scenele de razboi semnate Stoica. Din anul 1922 pana la sfarsitul anului 1947 in corpul anexa dinspre sud, cu garaj, atelier si telefoane a functionat "Posta Bran Castel". Garajele se aflau in incinta vamii fiind mentionate doua masini pentru Castelul Bran la data de 29.03.1945, din cele 8 masini aflate in proprietatea Arhiducesei Ileana, un Plymouth Livraison, pentru bagaje si persoane si un Farge Camion (camioneta), mostenite de la Regina Maria.

     Dupa 1948 cladirea vamii este atribuita Ministerului Silviculturii, in corpul principal al cladirii functionand, la parter, birourile Ocolului Silvic, iar la etaj erau camere de protocol, personalul avand camere tot la etaj in partea dinspre sud. in luna decembrie 1957, tema de proiectare pentru lucrarile de reparatii, conservare si amenajari la "Complexul Castelului Bran", propunea pentru cladirea fosta vama, amenajarea unui muzeu cu prezentarea relatiilor de comert, transporturi, vama, iar pentru cladirea fost Ocol Silvic, amenajarea de locuinte pentru personal, birouri administrative, depozite precum si o sectie documentara in care sa se prezinte istoricul Castelului Bran. Reconstituirea muzeistica a institutiei vamale medievale de la Bran s-a realizat abia in 1987, cand se amenajeaza expozitia "Vama Bran" in cateva sali de la parterul pavilionului central.